Noun: relictă
Long Infinitive of Verb:
Nominative
| Sg. Indef. | relictă |
| Sg. Def. | relicta |
| Pl. Indef. | relicte |
| Pl. Def. | relictele |
Genitive
| Sg. Indef. | relicte |
| Sg. Def. | relictei |
| Pl. Indef. | relicte |
| Pl. Def. | relictelor |
Vocative
| Singular | relictă; relicto |
| Plural | relictelor |
Sample Sentences
Nouns inflected like relictă
sfârlă,
botelniță,
palestră,
sfeclă,
endopericardită,
sforță,
mesapică,
mesalină,
mucarniță,
săpoaică,
mânzoaică,
turbosuflantă,
paraglobină,
ustensilă,
serată,
serină,
sepală,
sezină,
seanță,
sedilă, etc. (List truncated at 20 nouns)
Etymology
Borrowed from German relikt or Latin relictus. See: German Nouns '
relikt', Latin Nouns '
relictus'.
Translations