Nominal Forms
Infinitiv:
a cuveni
Infinitiv compus:
a fi cuvenit
Gerunziu:
cuvenind
Participiu:
cuvenit
Cognates
-
Long Infinitive
Indicativ
Prezent
| eu | cuvin |
| tu | cuvii |
| el | cuvine |
| noi | cuvenim |
| voi | cuveniţi |
| ei | cuvin |
Perfect compus
| eu | am cuvenit |
| tu | ai cuvenit |
| el | a cuvenit |
| noi | am cuvenit |
| voi | aţi cuvenit |
| ei | au cuvenit |
Imperfect
| eu | cuveneam |
| tu | cuveneai |
| el | cuvenea |
| noi | cuveneam |
| voi | cuveneaţi |
| ei | cuveneau |
Mai mult ca perfect
| eu | cuvenisem |
| tu | cuveniseşi |
| el | cuvenise |
| noi | cuveniserăm |
| voi | cuveniserăţi |
| ei | cuveniseră |
Perfect simplu
| eu | cuvenii |
| tu | cuvenişi |
| el | cuveni |
| noi | cuvenirăm |
| voi | cuvenirăţi |
| ei | cuveniră |
Viitor I
| eu | voi cuveni |
| tu | vei cuveni |
| el | va cuveni |
| noi | vom cuveni |
| voi | veţi cuveni |
| ei | vor cuveni |
Viitor II
| eu | voi fi cuvenit |
| tu | vei fi cuvenit |
| el | va fi cuvenit |
| noi | vom fi cuvenit |
| voi | veţi fi cuvenit |
| ei | vor fi cuvenit |
Viitor I (popular)
| eu | o să cuvin; cuviu |
| tu | o să cuvii |
| el | o să cuvină; cuvie |
| noi | o să cuvenim |
| voi | o să cuveniţi |
| ei | o să cuvină; cuvie |
Viitor II (popular)
| eu | am să fi cuvenit |
| tu | ai să fi cuvenit |
| el | are să fi cuvenit |
| noi | avem să fi cuvenit |
| voi | aveţi să fi cuvenit |
| ei | au să fi cuvenit |
Viitor I (popular)
| eu | oi cuveni |
| tu | îi cuveni |
| el | a cuveni |
| noi | om cuveni |
| voi | îţi cuveni |
| ei | or cuveni |
Subjonctiv
Prezent
| eu | cuvin |
| tu | cuvii |
| el | cuvină |
| noi | cuvenim |
| voi | cuveniţi |
| ei | cuvină |
Perfect compus
| eu | fi cuvenit |
| tu | fi cuvenit |
| el | fi cuvenit |
| noi | fi cuvenit |
| voi | fi cuvenit |
| ei | fi cuvenit |
Conditional
Prezent
| eu | aş cuveni |
| tu | ai cuveni |
| el | ar cuveni |
| noi | am cuveni |
| voi | aţi cuveni |
| ei | ar cuveni |
Perfect
| eu | aş fi cuvenit |
| tu | ai fi cuvenit |
| el | ar fi cuvenit |
| noi | am fi cuvenit |
| voi | aţi fi cuvenit |
| ei | ar fi cuvenit |
Prezent
Verbs conjugated like 'cuveni'
contraveni,
conveni,
cuveni,
deveni,
interveni,
parveni,
preveni,
proveni,
redeveni,
reveni,
surveni,
veni,
Verbs similar to 'cuveni'
conveni,
cuceri,
deveni,
reveni,
rumeni,
surveni,
veni,
căni,
canoni,
căzni,
Translations
Etymology
Inherited from Latin convenīre. Compare the borrowed doublet conveni. See: Latin '
convenio', Latin '
convenio'.
Additional Information
Sample Sentences
-
Ana privi lung în fața bărbatului său. — Dar de obicei plătește peste ceea ce se cuvine, îi zise ea aspru. — Așa sunt oamenii cu dare de mână. — Ghiță ! grăi nevasta așezat. Nu vorbi cu mine ca și când ai avea un copil înaintea ta. Tu ești bărbat și trebuie să știi ce faci. Te întreb
(Moara cu noroc)
-
un teanc de hârtii mai mici și dete lui Lică jumătatea ce i se cuvenea,
(Moara cu noroc)