străjuire – Romanian noun declension

Romanian noun forms of străjuire

Noun: străjuire
Long Infinitive of Verb: străjui

Nominative

Sg. Indef.străjuire
Sg. Def.străjuirea
Pl. Indef.străjuiri
Pl. Def.străjuirile

Genitive

Sg. Indef.străjuiri
Sg. Def.străjuirii
Pl. Indef.străjuiri
Pl. Def.străjuirilor

Vocative

Singularstrăjuire; străjuireo
Pluralstrăjuirilor

Sample Sentences

Etymology

From strajă + -re.

Translations