Noun: sonată
Long Infinitive of Verb:
Nominative
| Sg. Indef. | sonată |
| Sg. Def. | sonata |
| Pl. Indef. | sonate |
| Pl. Def. | sonatele |
Genitive
| Sg. Indef. | sonate |
| Sg. Def. | sonatei |
| Pl. Indef. | sonate |
| Pl. Def. | sonatelor |
Vocative
| Singular | sonată; sonato |
| Plural | sonatelor |
Sample Sentences
Nouns inflected like sonată
sfârlă,
botelniță,
palestră,
sfeclă,
endopericardită,
sforță,
mesapică,
mesalină,
mucarniță,
săpoaică,
mânzoaică,
turbosuflantă,
paraglobină,
ustensilă,
serată,
serină,
sepală,
sezină,
seanță,
sedilă, etc. (List truncated at 20 nouns)
Etymology
Borrowed from French sonate, from Latin sonāta. See: French Nouns '
sonate', Latin Nouns '
sonāta'.
Translations