Noun: rună
Long Infinitive of Verb:
Nominative
| Sg. Indef. | rună |
| Sg. Def. | runa |
| Pl. Indef. | rune |
| Pl. Def. | runele |
Genitive
| Sg. Indef. | rune |
| Sg. Def. | runei |
| Pl. Indef. | rune |
| Pl. Def. | runelor |
Vocative
| Singular | rună; runo |
| Plural | runelor |
Sample Sentences
Nouns inflected like rună
sfârlă,
botelniță,
palestră,
sfeclă,
endopericardită,
sforță,
mesapică,
mesalină,
mucarniță,
săpoaică,
mânzoaică,
turbosuflantă,
paraglobină,
ustensilă,
serată,
serină,
sepală,
sezină,
seanță,
sedilă, etc. (List truncated at 20 nouns)
Etymology
Borrowed from German Rune or French rune. See: German Nouns '
Rune', French Nouns '
rune'.
Translations