Noun: harfă
Long Infinitive of Verb:
Nominative
| Sg. Indef. | harfă |
| Sg. Def. | harfa |
| Pl. Indef. | harfe |
| Pl. Def. | harfele |
Genitive
| Sg. Indef. | harfe |
| Sg. Def. | harfei |
| Pl. Indef. | harfe |
| Pl. Def. | harfelor |
Vocative
| Singular | harfă; harfo |
| Plural | harfelor |
Sample Sentences
Nouns inflected like harfă
sfârlă,
botelniță,
palestră,
sfeclă,
endopericardită,
sforță,
mesapică,
mesalină,
mucarniță,
săpoaică,
mânzoaică,
turbosuflantă,
paraglobină,
ustensilă,
serată,
serină,
sepală,
sezină,
seanță,
sedilă, etc. (List truncated at 20 nouns)
Etymology
Borrowed from German Harfe. Doublet of harpă. See: German Nouns '
Harfe'.
Translations