dăscălire – Romanian noun declension

Romanian noun forms of dăscălire

Noun: dăscălire
Long Infinitive of Verb: dăscăli

Nominative

Sg. Indef.dăscălire
Sg. Def.dăscălirea
Pl. Indef.dăscăliri
Pl. Def.dăscălirile

Genitive

Sg. Indef.dăscăliri
Sg. Def.dăscălirii
Pl. Indef.dăscăliri
Pl. Def.dăscălirilor

Vocative

Singulardăscălire; dăscălireo
Pluraldăscălirilor

Sample Sentences

Etymology

From dăscăli + -re.

Translations